Vremuri contemporane

Când răul se revarsă asupra noastră,
Când frica şi teroarea ne umbresc,
Când oamenii se aruncă pe fereastră,
Când toţi cei sănătoşi înnebunesc,
Când violenţa pe toţi ne stăpâneşte,
Când groaza devine obişnuinţă,
Când vezi copii lovindu-se orbeşte,
Când toţi trăiesc în chin şi suferinţă,
Când vezi femei uşoare în biserici
În căutare de clienţi evlavioşi,
Când toţi părinţii-au devenit isterici,
Când armata-i plină de comandanţi fricoşi,
Când vezi crimă şi viol şi nu te miră,
Când vezi în drum bătrâni abandonaţi,
Când tinerii trufia îşi admiră,
Când toţi conducătorii-s retardaţi,
Când soarele speriat cu razele-i senine
E mic şi îngheţat şi roşu de ruşine,
Când chiar şi luna cea cu frumuseţi divine
A explodat lăsând în urmă valuri line,
Atunci, chiar şi Satan, rămas în urmă,
Neputincios, uimit, viaţa îşi curmă…
Dar când au fost aceste vremuri? vă-ntrebaţi.
Fatidic, parcă intuiţi răspunsul meu!
Voi – ce spuneţi ca toţi pe lume suntem fraţi…
Da!… Şi-n acele vremuri am trăit şi eu.

Anunțuri
Published in: on 09/07/2009 at 1:24 am  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://anonimunotoriu.wordpress.com/2009/07/09/vremuri-contemporane/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: