Spital

Sunt supărat.
De ce sunt supărat, exact, nu ştiu…
Am consemnat în cuget pentru mai târziu.
Pereţii albi te liniştesc oricât de agitat ai fi.
Pământul greu mereu striveşte tot ce-i viu.
Iar gândul meu,
Când nechemate dimineţi târzii
Ne năvălesc la fel în fiecare zi,
Îl port prin lumea materială,
De parc-ar fi de fier,
Când lumea lui nematerială
E un firav mister.
E mort şi Micul Lord,
Iar Zeii fac…atac de cord.

Published in: on 09/07/2009 at 1:29 am  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://anonimunotoriu.wordpress.com/2009/07/09/spital/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: