Povestea unui om simplu

Odaia din lemn nu demult s-a crăpat,
Iar masa cea mică şi şubredul pat
Sunt pline de apă, căci azi a plouat.

Afară-i pustiu şi noaptea s-a lăsat,
Din cana de metal apa s-a vărsat;
Şi-un om stă în beznă şi e-ngândurat…

Se-aude doar vântul ce bate mereu
În uşa defectă, voios ca un zmeu;
Şi frigul e groaznic şi traiul e greu…

E ziuă, e soare, un cer minunat,
Dar omul cel simplu e-acum decedat,
Însă ploaia şi vântul nu l-au uitat!…

Anunțuri
Published in: on 09/07/2009 at 2:43 am  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://anonimunotoriu.wordpress.com/2009/07/09/povestea-unui-om-simplu/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: