Blestem cordial

Din ascunzătoarea seculară se arată într-o noapte
Cel ce s-a ascuns de bunătatea mea
Şi începând să-mi lustruiască frazele necoapte,
Cu gafele ce le-am făcut, mi-a distrus cetatea…
A ieşit din întuneric păcatul meu suprem,
Şi nu am vrut să-i ştiu nici gustul, nici culoarea,
Dar vine o vreme când nu mai ştim ce vrem
Şi vrem să nu mai vrem să retrăim teroarea
Vieţii ce îşi ascunde atât de bine splendoarea,
Iar universului să-i desconsiderăm grandoarea,
Căci am cam obosit conducătorului suprem,
Sau fenomenului iubirii total accidental,
Să-i tot plătim tribut pentru viaţa asta crem.
Antiteza înger-drac – blestemul nostru cordial…

Published in: on 09/07/2009 at 3:27 am  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://anonimunotoriu.wordpress.com/2009/07/09/blestem-cordial/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: