Ultimul romantic

Poetul ce se zbate să-ntregescă albul cu negrul,
Adevărul cu minciuna şi pământul cu…cerul;
În parcul pustiu, în noaptea târzie
Stă singur pe bancă fără să ştie
Că cineva-l vede şi-i scrie viaţa
În versuri seci şi reci ca gheaţa…
Prin ceaţa concretului el se zbate,
Singur, romantic, bolnav şi pe moarte,
Să nu sfărâme corola tainelor divine
Culese din vise şi puse-n vitrine.
…………………………………………………..
Îngândurat şi singur ascuns în pardesiu
Se pierde-n mulţimea din parcul pustiu,
Mulţime de umbre ce n-au mai murit
Şi-au trăit pentru el, căci el le-a iubit!…

Anunțuri
Published in: on 08/07/2009 at 3:39 am  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://anonimunotoriu.wordpress.com/2009/07/08/ultimul-romantic/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: