Neurastenie

Prietenii mei sunt nişte profitori!
Eu – blând, le dau ultima clipă de răbdare.
Ei – răi, cerşesc mereu tânguitori
Ce e mai bun: viaţa de dincolo de soare…
Eu plâng atunci când orizontul se-negreşte,
Ei râd, că-s răi şi nu au pic de clemenţă.
Eu stau şi-ascult şi ce aud mă îngrozeşte.
Sunt vinovaţi! şi se disculpă că-i demenţă…

Published in: on 08/07/2009 at 12:53 pm  Comments (1)  

The URI to TrackBack this entry is: https://anonimunotoriu.wordpress.com/2009/07/08/neurastenie/trackback/

RSS feed for comments on this post.

One CommentLasă un comentariu

  1. Prietenia,oare cine zicea ca e pe doveditelea?
    Am avut cu totii momente de neurastenie,in special eu!:P
    Dar in multe din acele momente era cineva langa mine,care ma sustinea din spate si ma impulsiona sa merg mai departe!
    Comilitonul meu mereu acelasi neschimbat!!Din prima clipa cand te-am intalnit mi-ai placut masiv!
    La urma,urmei toti suntem niste profitori,dar aveam ceva care ne leaga pt.totdeauna!Prietenia dintre noi care nu o poate da la o parte nimeni,niciodata,pentru ca e prea bine sustinuta de pilonii pe care i am adancit in pamant atatia ani.
    TXT:)


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: