CiniC

Acelaşi marş forţat executăm cu toţi,
Căci foamea ne-a făcut pe toţi să fim roboţi.
Şi prin acelaşi lan cu negură şi ploi
Umblăm cu toţi mânaţi de griji şi de nevoi…

Când frigul ne pătrunde-adânc în oase,
Când igrasia se aşterne-n case,
Şi când cu zgomot vine-o sărbătoare,
Noi toţi privim în golul sec din zare…

Când oamenii speriaţi îşi spun doar şoapte,
Samavolnic poposeşte neagra noapte…
Iar în adâncul fiecărui om
S-aşterne lent şi sadic un sarcom.

Într-un moment de neurastenie
Când îţi dai seama că nimic nu-nvie,
Nimic din ce a fost, şi-ai vrut să fie,
Sarcastic va veni “ce va să vie”!…

Anunțuri
Published in: on 08/07/2009 at 11:23 pm  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://anonimunotoriu.wordpress.com/2009/07/08/cinic/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: