Amicul meu…

mie

– Dar…de ce eşti tu mereu aşa, prietene?
De ce nu râzi şi ce te face să fii trist?
– Ce am de spus, redau în astfel de catrene,
Când toţi m-au părăsit sunt trist ca să rezist.

– Şi…cum spuneai prietene, că tu n-o să greşeşti?
Şi că în viaţă n-o să fii şi altfel decât eşti?…
Atunci, eu am plecat tăcut prin ploaia de-ntrebări,
Singur, pornit spre infinit, pe vechile cărări.

Published in: on 08/07/2009 at 7:11 am  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://anonimunotoriu.wordpress.com/2009/07/08/amicul-meu/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: